Interviu cu domnul Saeid Mirzakhani, însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Republicii Islamice Iran

"Sancţiunile impuse de SUA băncilor iraniene subminează dreptul fundamental al oamenilor de a avea acces la alimente şi medicamente"

Interviu cu domnul Saeid Mirzakhani, însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Republicii Islamice Iran

A consemnat Adelina Toader
Ziarul BURSA #Internaţional / 19 octombrie

"Sancţiunile impuse de SUA băncilor iraniene subminează dreptul fundamental al oamenilor de a avea acces la alimente şi medicamente"

 

Reporter: Care este punctul de vedere al Republicii Islamice ?Iran cu privire la statutul drepturilor omului

Said Mirzakhani: În Republica Islamică Iran, baza legitimităţii, a puterii, a securităţii, a progresului şi independenţei nu este reprezentată de altceva decât de oameni. Importanţa acordată drepturilor omului este atât de mare încât o considerăm o datorie divină, şi credem cu tărie că trebuie să răspundem pentru aceasta în viaţa de apoi. Însă avem convingerea că drepturile omului trebuie să fie un scop, şi nu un instrument.

Chestiunea drepturilor omului nu poate fi abordată în mod selectiv; drepturile omului sunt un ansamblu interconectat, şi sub acest aspect, din punctul nostru de vedere, dacă oamenii unei ţări nu-şi pot cumpăra medicamente cu banii proprii, acest fapt este o încălcare pe scară largă şi sistematică a drepturilor omului.

De exemplu, Administraţia Trump, în contextul pandemiei mondiale de coronavirus, care este considerată ca fiind situaţia cea mai dificilă a sănătăţii la nivel global, în loc să intensifice acţiunile umanitare, a impus şi mai multe sancţiuni împotriva Iranului, care este, de asemenea, una dintre principalele ţări afectate de noul coronavirus. O acţiune care a determinat ţările şi instituţiile internaţionale pentru drepturile omului să-şi facă auzită vocea, şi, în contextul crizei provocate de coronavisrus, să ceară Administraţiei Trump să pună capăt sau să suspende sancţiunile împotriva Iranului; solicitare care, bineînţeles, a rămas până acum fără răspuns. Şi Mohammad Javad Zarif, Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Islamice Iran, a legat astfel de acţiuni de terorismul economic şi terorismul medical al Statelor Unite.

Reporter: Ce părere aveţi despre rapoartele negative privind situaţia drepturilor omului în Iran?

Said Mirzakhani: Trebuie să accentuez faptul că abuzarea mecanismelor drepturilor omului şi interferenţa în afacerile interne ale Iranului sunt inacceptabile. Faptul că unele ţări, faţă de propriile acţiuni de încălcare a drepturilor omului sau faţă de cele ale aliaţilor lor sunt indiferente şi tăcute, nu este o chestiune nouă. Acestea se întrec în a vinde Arabiei Saudite şi dictatorilor din regiune arme de miliarde de dolari, folosite pentru a ucide oamenii fără apărare din Yemen. Uciderea persoanelor de culoare, masacrul minorităţilor, în special al musulmanilor sunt considerate legale, dar, în acelaşi timp, executarea procedurilor judiciare în temeiul legislaţiei penale de către o instanţă de judecată dintr-o altă ţară, se numeşte încălcare a drepturilor omului.

Acest dublu standard arată lipsa de onestitate a acestui grup de ţări în sprijinirea drepturilor omului şi în utilizarea politică a acestui concept.

Dezvoltarea şi promovarea drepturilor omului la nivel naţional, regional şi internaţional, în cadrul obligaţiilor religioase, şi cu respectarea Constituţiei, legilor interne şi tratatelor internaţionale, sunt priorităţi permanente pentru Republica Islamică Iran, care s-a angajat, de asemenea, să le respecte şi în practică

Reporter: Aţi vorbit despre dublul standard în cadrul drepturilor omului, cum argumentaţi utilizarea acestei expresii?

Said Mirzakhani: Într-o epocă în care dreptul la viaţă şi dreptul la sănătate, datorită naturii lor fundamentale, a afectat chiar drepturile exclusive ale proprietarilor companiilor farmaceutice, impunerea şi intensificarea sancţiunilor crude, ilegale şi inumane de către regimul SUA, precum şi sprijinul şi punerea lor în aplicare de către unele ţări europene, crearea de diverse obstacole în calea importului şi exportului de produse petroliere, dar şi în calea transferurilor financiar-bancare, nu numai că a îngreunat relaţiile economice, financiare şi bancare normale cu Iranul, ci a făcut practic imposibilă achiziţionarea de medicamente şi echipamentele de laborator în special, în condiţiile dure ale pandemiei de coronavirus.